17 iunie 2013

Viena - printre trandafiri - Volksgarten

Unul dintre locurile pline de farmec din centrul Vienei (mai precis in apropiere de Burgtheater) este Volksgarten (parcul poporului). Primavara l-am vazut incarcat cu lalele, vara cu trandafiri. Specialistii spun ca in parc s-ar gasi in jur de 400 soiuri de trandafiri. Nu stiu, nu ma pricep si nici nu mi-am propus sa numar. M-am bucurat de culoare si miros. E placut sa zabovesti macar cateva minute, pe o banca, in compania trandafirilor, sa rasfoiesti o carte, o revista sau pur si simplu sa stai, sa observi trecatorii sau turistii care nu se mai pot opri din fotografiat. Inca nu m-am hotarat, dar cred ca locul meu preferat  ar putea sa fie cel din zona monumentului  Sisi (Kaiserin Elisabeth -Denkmal). Imparateasa a fost imortalizata de catre sculptorul Hans Bitterlich intr-un bloc de marmura de 8000 kg si 2.50 m inaltime care a fost dezvelit  la 4 iunie 1907 in prezenta lui Franz Joseph I. Plimbandu-te pe aleile parcului dai de  copia   templului  Tezeu din Atena, fantana "Triton and Nymphe" sau de monumentul lui Grillparzer (inchinat dramaturgului si poetului austriac Franz Grillparzer, continand basoreliefuri cu  secene din operele sale)

7 iunie 2013

Valencia (partea 4): arta maestrilor ceramisti vs arta strazii

Nu știu cand, dar îmi doresc să ajung din nou în Valencia.
Cele patru zile au fost insuficiente. N-au făcut decat să-mi starneasca interesul, să mă facă să-mi fie dor.
Aș fi vrut sa pot posta cateva imagini din interiorul muzeului de arte frumoase, însă am citit pe site-ul oficial că nu ai voie să publici imagini fără acordul lor. Aici l-am descoperit pe Joaquin Sorolla y Bastida; ce tablouri minunate, ce artist talentat...născut în Valencia (27 februarie 1863) în apropiere de Lonja de la Seda. Ce greu m-am despărțit de tablourile lui...

22 mai 2013

Valencia (partea 3) vazuta din turnul clopotnita al catedralei

O călătorie nu se termină în momentul cand m-am reîntors acasă și am despachetat bagajele. Dimpotrivă, ea continuă... dar sub o altă formă. Încep să citesc despre ceea ce a avut un anume impact asupra mea...și citesc...și studiez imaginile...și uneori mă enervez că nu am văzut un anume detaliu; de ce mi-a scăpat? sau de ce în lupta cu minutele am  privit  superficial  un anume tablou într-o sală de muzeu; și-mi propun să mă reîntorc în locația respectiva; o fi bine? o fi rău?

20 mai 2013

Valencia (partea 2) - Muzeul National de Ceramica si Arte Decorative "Gonzalez Marti"

Fiecare palat are povestea sa, istoria sa, secretele sale.
În cele patru zile ale vizitei în Valencia am revenit de câteva ori să admir exteriorul Palatului Marchizului de Don Aguas și în mod special intrarea, o excepțională lucrare în alabastru, o alegorie a apei, simbolizând cele doua râuri: Turia și Jucar. În 1941 palatul a fost declarat monument istoric-artistic. Muzeul de ceramică se află în elegantul palat al marchizului de Don Aguas.
În 7 februarie 1947, Manuel Gonzales Marti și soția sa Dona Amelia au donat statului o importantă colecție de ceramică pe care au colectat-o în timp cu atât de multă pasiune...În 1949 palatul a fost cumpărat de Ministerul Educației, iar în  1954 au fost deschise porțile muzeului. Pe parcursul anilor, palatul a suferit o serie de extinderi, restaurări, renovări, reabilitări, etc.

13 mai 2013

Valencia (partea 1)

Poate că a avut dreptate Frank Lloyd Wright când a afirmat că "arhitectura este arta mamă".
Tocmai m-am întors dintr-o scurtă vizită în Valencia. Dacă m-aţi întreba în ce anume constă frumuseţea oraşului, aş răspunde fără ezitare: arhitectura.
Baroc, gotic, art nouveau, ceramică, clădiri ultramoderne, palmieri, portocali, graffiti, poduri, cafenele şi restaurante, toate la un loc ar defini pe scurt oraşul Valencia.  
Mi-am impus un ritm mai lent şi e posibil să nu-mi fi gestionat prea bine timpul, mai ales că nu ştiam sigur dacă voi face călătoria şi nu citisem în detaliu despre obiectivele turistice,  aşa că cele 4 zile mi s-au părut insuficiente pentru cât are de oferit oraşul.
În cea mai mare parte am străbătut oraşul la pas, însă m-am folosit uneori şi de metro, autobuz sau tramvai.